1 Octombrie – Ziua Internațională a luptei împotriva cancerului de sân

Am decis astăzi să scriu despre lupta și prevenția cancerului de sân și despre impactul emoțional pe care îl are acest diagnostic asupra femeii diagnosticată cu cancer de sân, asupra psihicului ei, data fiind ziua de 01 Octombrie. Este a doua cauză a mortalității la nivel global. O statistică îngrijorătoare, care ar trebui să ne dea de gândit. Prevenirea cancerului de sân este la îndemâna noastră și nu trebuie ignorată.

Mai mult decât oricare diagnostic, cancerul în general, dar cancerul de sân (în mod specific) are un impact devastator asupra pacientului care îl primește. Uneori, impactul emoțional este atât de șocant încât persoanele care sunt implicate în proces, se izolează, nu mai pot comunica, trăiesc adevărate drame existențiale. Toate acestea nu fac altceva decât să îngreuneze procesul de vindecare, proces realizat doar în condițiile în care pacienta cooperează.

Studiile au arătat că factorii determinanți care împiedică sau întârzie vindecarea sunt: stresul, depresia și oboseala. Persoanele care conștientizează importanța informării cu privire la suferința proprie și cu deschidere către specialiști, cu deschidere către o informare psihoeducațională în ceea ce privște etapa de depășire a perioadei traumatice, vor reuși să se adapteze mult mai usor contextului respectiv.

Pacientele care trec printr-o asemenea situație, trăiesc un adevărat conflict interior, luptând cu suferința și tendința de a abandona , devenind mult mai sensibile atât la nevoile proprii cât și la nevoile celor apropiați, toate acestea datorate psihicului care luptă pentru asigurarea unui echilibru emoțional. Refuzul de a comunica despre propria suferință, izolarea și refuzul de a intra în contact cu persoane noi, sunt rezultatul ascunderii propriei neputințe de a lupta cu boala necruțătoare.
O extremă importanță o are în aceste momente, suportul de specialitate. În aproximativ 80% dintre cazurile de intervenție chirurgicală, pacientele se confruntă cu stări specifice sindromul depresiv post traumatic, de multe ori osociat cu anxietate, atacuri de panică, iritare sau tendință de izolare, tulburări de somn sau stări dispoziționale cauzate de pierderea încrederii și stimei de sine.

Este important de știut că o prevenție sănătoasă duce la evitarea acestor situații. Cu excepția cazurilor în care factorul genetic își pune ampenta asupra sănătății noastre, toți ceilalți factori sunt în mâinile noastre, în obiceiurile pe care le avem și care declanșate fiind de inconștient nu le dăm prea mare atenție, în modul în care decidem să ne trăim viața în fiecare zi. Gândurile, alegerile și acțiunile noastre chiar dictează ceea ce suntem și ceea ce devenim – putem alege să nu devenim bolnavi, atât cât ține de noi.

Departe de a fi un clișeu, controalele medicale sunt obligatorii, în special pemtru femeile care au trecut de vârsta de 30 de ani, modul de viață sănătos, expunerea cât mai rar posibil la ultraviolete, respectul de sine și conștientizarea faptului că avem o singură viața.

Psiholog Carmen BUSI