La nivel mondial, cauza numărul 1 de mortalitate este reprezentată de bolile cardio-vasculare. Bolile de inimă ucid mai multi oameni decât următoarele 4 cauze de mortalitate însumate.

Majoritatea bolilor cardiovasculare însă pot fi prevenite prin măsuri care se adresează factorilor de risc comportamentali: fumatul, dieta nesănătoasă, sedentarismul, obezitatea, alcoolul în doze dăunătoare sănătăţii, un mod dezadaptativ de a gândi. Alegerile pe care le facem zi de zi, modul în care interpretăm situatiile din viața noastră,  influențează direct factorii de risc ai bolilor cardio-vasculare.

Motorul întregului organism, așa cum mai este denumită inima noastră, face lucruri extraordinare :

• desi nu are o greutate mai mare de 200-300 grame, în mod normal, pompeaza de aproape 100.000 de ori în fiecare zi, de 35 de milioane de ori pe an și trei miliarde de bătăi într-o viață. Într-o singură zi, sângele din corpul nostru călătorește 19.000 de kilometri, atât cât să pleci de la Bucuresti la Tokyo si înapoi.
• Toate vasele sanguine puse cap la cap ar avea o lungime de peste 96.000 de kilometri. Circumferinta Pamantului la Ecuator este de numai 40.075 de kilometric.
• In ce priveste mărimea, inima este un pic mai mare decât un pumn strâns.
• Cercetătorii spun că cele mai multe atacuri de inimă au loc între orele 8:00 si 9:00 dimineata. Cea mai riscantă zi a săptămânii este lunea.
• Presiunea pe care o crează o inimă normală este atât de mare încât poate să arunce sângele pompat la o distanță de nouă metri.
• În corpul uman se află aproximativ cinci litri de sânge, care circulă prin tot corpul de trei ori în fiecare minut.
• Chiar și atunci când stai pe loc, mușchiul inimii lucrează la fel de intens ca mușchii de la picioarele unui alergător de viteză.
• Sângele este format din apă in proportie de 78%.

Cam cu așa ceva își „ocupă timpul” inima noastră.
Însă pentru a o pastra sănătoasă, inima are nevoie de ajutorul nostru.

Elementul central al prevenţiei bolilor cardiovasculare este modificarea stilului de viață și al modului de gândire. Dacă asupra unor elemente cum sunt vârsta şi contextul social şi economic nu putem practic interveni și influența, modificările comportamentale individuale în direcţia unui comportament sănătos reprezintă o strategie aplicabilă.

Pe primul loc se află renunţarea la fumat. Un regim alimentar cu mai multe mese zilnic, de preferat la ore fixe, reducerea aportului de sare, grăsimi şi băuturi gazoase dulci, creşterea consumului de fructe şi legume şi evitarea excesului de alcool reprezintă o completare binevenită. Combaterea sedentarismului prin renunţarea la folosirea exagerată a autoturismului personal, înlocuirea cu mers pe jos sau cu bicicleta sau pentru cine are posibilitatea frecventarea unei săli de sport. Toate acestea pot fi prevenite sau chiar ”tratate” și cu ajutorul Terapiei Cognitiv-Comportamentale, prin adoptarea unui stil sănătos de gândire și printr-o psihoeducație specifică.

Însă inima este cea care ”doare” atunci când suferi, pentru că da!.. există o metaforă adesea folosită pentru a descrie o stare emoțională negativă intensă, așa numitul ”sindrom al inimii frânte”. Acesta este o afecțiune temporară a inimii , determinate de decesul unei personae dragi sau de despărțirea în circumstanțe neașteptate de persoana iubită sau situatii foarte stresante cu efecte puternice asupra starii psihice.

Persoanele care suferă de acest sindrom, experimentează dureri în zona inimii sau atacuri de panică ca urmare a ideii impresiei unui infarct miocardic. Aceste simptome pot fi induse de anumite reacții ale inimii în fața afluxului hormonilor de stres. În cadrul acestui sindrom, o parte a inimii se mărește temporar – condiție cunoscută în medicină sub denumirea de cardiomiopatie. În prezent afecțiunea face referire și la cardiomiopatia de stres sau cardiomiopatia indusă de stres.

Sindromul inimii frânte este tratabil și necesită, de regula, un timp de repaos pentru refacere.

Așadar este important să avem grijă de gândurile noastre, pentru că ele crează emoție iar  emoțiile negative, așa cum am văzut, pot duce la disfuncția ” minunii din noi” – INIMA.

În Luna Septembrie, Luna Inimii, să ne amintim să avem grijă de inima noastră!

PSIHOTERAPEUT – CARMEN BUSI