Ce este furia și cum apare ea?

Cu mult timp în urmă, cumva cu peste 2000 de ani în trecut, filosoful grec Aristotel analiza și definea “ descărcarea psihică” folosind termenul de “catharsis”. Potrivit teoriei cathartice, orice tip de “eliberare psihică” avea ca rezultat un sentiment de înviorare la nivel psihic.

Mergând în aceeași direcție, neuropsihiatrul  austriac Sigmund Freud, dezvolta aceeași teorie, afirmând că dacă o persoană își reprima emoțiile negative , acestea vor ieși la suprafață mai târziu sub forma unor tulburări psihice, ca exemplu, isteria. Astfel, Freud susținea că este bine să ne exprimăm furia și să nu o reprimăm.

Știința însă a avansat și la începutul anilor ‘80 , Carol Travis, cercetător în psihologie, scrie într-una dintre cercetările ei:”  „Este timpul ca teoria cathartică să primească lovitura de graţie. Concepţia potrivit căreia observarea violenţei (sau «exteriorizarea ei») ajută la eliberarea tensiunilor negative nu a fost practic niciodată susţinută de cercetări“.

Psihologul Gary Hankins a afirmat: „Cercetările demonstrează că cel care «dă frâu liber» furiei într-o manieră cathartică nu se simte nicidecum eliberat, ci, dimpotrivă, şi mai tensionat“.

Specialiştii în sănătate mintală s-ar putea să nu ajungă niciodată la un consens în ceea ce priveşte teoria cathartică, Însă întrebarea este: ce anume aduce bun în viețile nostre, furia?

În cabinet discut mult împreună cu pacienții mei despre furie. Este o emoție negativă pe care o experimentăm cu toții  la un moment dat în viețile noastre.

Este bine de știut că furia nu apare dintr-odată. Este un întreg proces care se desfășoară la nivel intrapsihic și care evoluează dacă este lăsat fără control. De fapt este un proces chimic la nivelul glandelor suprarenale, prin care se elimină adrenalină în cantităti foarte mari. Adrenalina este un hormon secretat în sânge de glanda medulosuprarenală în cazuri de stres și care mai este numita și hormonul activator al „functiei situatiilor de urgenta” prin faptul ca potenteaza impulsurile nervoase.

Expunerea prelungita la stres (situatii de stres intens repetate la intervale scurte sau o situatie de stres „cronic”), adica o secretie prelungita de adrenalina, poate avea efecte dure asupra organismului. Pot apărea  crize de hiperventilatie,  slabirea memoriei,  predispozitie catre infarct, dureri de cap, si atacuri cerebrale, hipertensiune arterială. Atunci, cu ce ne ajută furia?

Așa cum spuneam, furia nu apare dintr-o dată. Ea se declanșează în urma unui trigger(eveniment activator) și crește în intensitate pe măsură ce situația evoluează. Etapele prin care starea psihică evoluează către furie debutează cu starea de IRITARE.

Imaginați-vă pe o scară de la 1 către 10 , IRITAREA fiind situată cumva în intervalul 1-4. Dacă situația de conflict se derulează, o anumită cantitate de adrenalină se descarcă în sânge iar emoția negativă creste în intensitate de la 4 către 6, această stare purtând denumirea de NERVOZITATE.

Dacă totuși situația nu se oprește, conflictul intrapsihic crește și el și o altă cantitate de adrenalină se decarcă în sânge, efectul acesteia fiind de creștere a emoției negative catre 6-8, și purtând denumirea de ENERVARE.

Din acest punct și până la FURIE mai este doar un singur pas, intervalul 8-10 foarte ușor de atins în acest moment. Este pragul dincolo de care cantitatea de adrenalină descărcată fiind atât de mare, controlul dispare. Este acea stare în care îți pierzi rațiunea și nu mai poți fi răspunzător de propriile decizii și fapte.

Din păcate se ajunge destul de des în această fază.

În cabinet însă învățăm cum să ne stăpânim excesele de furie, cum să nu ajungem să ne pierdem rațiunea și răspunderea pentru comportamentele noastre.

Firește, nu vom putea evita pesoanele sau situațiile care reprezintă pentru voi ”stimuli ai furiei” (uneori trăim cu ei în aceeași casă) însă vom învăța cum să vă controlați reacția la acești stimuli. Drept urmare va fi necesar să vă schimbați modul de gândire.

Oamenii care au așteptări foarte mari, cu distorsiuni de gândire de tipul ”totul sau nimic”, perfecționiștii, tind să aibă mari probleme în gestionarea furiei. De ce? Deoarece, atunci când altcineva sau chiar ei înșiși nu se ridică la nivelul standardelor lor, sunt cuprinși imediat de dezamăgire și furie.

Vin cu o intrebare:  Există cineva perfect? Prin urmare, dacă avem credința că noi sau ceilalți suntem perfecți, facem primul pas către eșec. Dacă pretindem că suntem perfecți, ceea ce în realitate nu suntem, viața ne va fi marcată de dezamagiri și furie. Însuși momentul în care ne înfuriem ne spune că suntem imperfecți.

Așadar cu toții ne enervăm, dar modul în care ne exprimăm furia depinde doar de noi. Cu siguranță dacă vom învăța să ne gestionăm furia, ne vom putea exprima emoțiile într-un mod pozitiv, ceea ce va duce către un bine colectiv.

Întrebarea care ar putea să ne intereseze pe fiecare este: eu cum să reușesc să îmi gestionez emotiile și în ce direcție tind să mă orientez?

Te aștept în cabinet pentru a discuta despre furia ta. De unde vine și ce vrea să îți spună. Să învățăm împreună cum să o gestionăm, cât din ea să  exprimăm și care este punctul în care o putem opri.