STRESUL – UN MOD DE VIAȚĂ?

Nu mai este o enigma faptul că stresul ne afectează viața în diferite moduri și pe toate palierele vieții.

Astăzi, am decis să vorbim despre acest fenomen.

Este unul dintre factorii principali care ne influențează modul de gândire și manifestare, de multe ori ducându-ne în stare de disfuncționalitate. În ultimii ani, după cum bine știm cercetarea stresului a căpătat o importanță sporită.

Stresul indică, analizat din punct de vedere social, condiții neprielnice, agresive, cărora individul este nevoit să le facă față iar din punct de vedere fiziologic indică starea în care se găsește organismul în momentul în care este supus agenților stresori, mai exact acea stare de oboseală, de suferință, de uzură.

Stresul a apărut ca urmare a modificărilor intervenite în condițiile de muncă și de viață ale oamenilor, ca urmare a schimbării rapide a tehnologiilor, modernizării accelerate a societății, apariției si dispariției unor profesii, ca urmare a creșterii consumului și abuzului de droguri, a poluării, a situației politice etc.

Ființa umană dispune de o anumită plasticitate, datorită căreia îi este posibil să se mențină în acord cu toate aceste schimbări, în acord cu mediul și astfel să fie capabilă să-și mențină un echilibru interior. Asta presupune că procesul vital este într-o continuă ajustare  a organismului pentru restabilirea acestui echilibru mereu întrerupt, prin folosirea activă a resurselor interne și externe.

Adaptarea la stres implică un proces continuu orientat asupra modificării întregului organism sau a mediului, implică modificări în raport cu schimbările intervenite în condițiile de viață, astfel încât individul să devină capabil să-și îndeplinească obiectivele și să poată funcționa în condiții normale.

Organismul reacționează la evenimentul considerat stresant în plan fizic, fiziologic, psihologic și comportamental.

De foarte multe ori, semnalmentele fizice apar primele: palpitații, dilatarea pupilelor, dificultăți respiratorii, hipersudorație(transpirație nemotivă de situație), inflamarea amigdalelor, modificări ale apetitului, eczeme. Simptomele fiziologice resimțite pot fi: tulburări ale somnului, tulburări ale tranzitului intestinal, răceli frecvente, tensiune musculară, stări de vertij, oboseală, dureri de cap sau epigastralgii.

Destul de dificil însă par de dus simptomele psihice-emoționale: tensiunea nervoasă, teama, sentimentul de insecuritate, vina, suspiciozitatea, sentimentul de singurătate, stima de sine scăzută, scăderea interesului și a plăcerii, astfel apare ”golul interior”, spiritul critic și frustrarea și gândurile negative. Toate acestea nu fac altceva decât să ne poziționeze în disonanță cu dorințele noastre și obiectivele propuse. Stările provocate de stres duc de cele mai multe ori către zona de patologie, îndeosebi către anxietate și depresie. Urmare a acestor simptome, apare scăderea capacității de concentrare, deficitul de atenție, blocaje ale gândirii, stări confuzionale generalizate.

Astfel sunt create toate condițiile unui comportament disfuncțional, lasând loc apariției adicțiilor: abuz de alcool, tutun, cafea, medicamente, droguri- izolarea socială, ticuri nervoase, agitația, accesele de furie, nervozitatea, interesul scăzut pentru realizarea sarcinilor, dar dintre toate cel mai greu de dus poate fi apariția unui comportament cu tendințe suicidare.

Așadar, stresul poate produce mult disconfort în viața noastră, ne poate schimba reperele, ne poate aduce în stare de nefuncționare, ne poziționează în antiteză cu obiectivele noastre.

Tocmai de aceea este de preferat să nu uităm de noi, de sănătatea noastră fizică și psihică și ori de câte ori apare un simptom care ne deranjează, este bine să consultăm un medic. Iar dacă indicațiile acestuia sunt să ne îndreptăm către psihoterapie, avem motive întemeiate să o și facem.

Terapia cognitiv-comportamentală este una dintre psihoterapiile care tratează toate aceste simptome, cu succes.

În funcție de gândul, emoția și starea pe care le trăim, creierul secretă un anumit neurotransmițător care poate fi un mesager al tristeții adică adrenalina și cortizolul  sau un  mesager al fericirii: serotonina, dopamina, endorfină, noradrenalina.  Dominația anumitor tipuri de neurotransmițători determină starea noastră interioară și invers.

Știința a dovedit că modificându-ți gândurile,  se modifică și structura și chimia creierului. De exemplu, atunci când devii recunoscător pentru o întâmplare din viața ta, se secretă dopamină, în schimb dacă ziua ta a fost stresantă, obositoare, creierul tău va secreta cortizol sau adrenalină.

Indicat pentru a elibera stresul zilnic este să facem măcar un lucru pentru noi, ceva ce ne aduce starea de bine: să dansăm, să facem o plimbare, să ne amintim de oameni dragi și momente frumoase din viața noastră, să avem o igienă a somnului, să avem curajul să vorbim despre problemele care ne framântă, să respirăm adânc și să ne amintim de momentele în care am reușit!

Psihoterapeut Carmen Busi